Alexander Maliarenko este expert în domeniul analizei macroeconomice și al proceselor de transformare din Europa de Est. A fost publicat pe scară largă ca autor și coautor a peste 20 de lucrări în importante publicații de tipul peer-reviewed. Vorbește frecvent la conferințe internaționale și scrie cu regularitate în principalele publicații din Lituania, Letonia, Estonia și Belarus. Alexander este membru asociat al grupurilor de experți și al centrelor de analiză din Lituania (BVART) și Franța (Eastern Circles) axate pe dezvoltarea economică în Europa de Est.
Aviația civilă a Rusiei se confruntă cu o criză fără precedent, deoarece producția și importurile sunt afectate de sancțiunile impuse de Occident în urma invadării Ucrainei.
Pentru conducerea Rusiei gerontocratice, viziunea asupra viitorului este derivată din mitologia unui „trecut de aur”, care se manifestă însă prin escaladarea corupției, creșterea consumului de alcool, deficit de resurse și creșterea criminalității.
Belarusul a permis o explozie a contrabandei cu produse ca țigările, iar această politică reprezintă o amenințare pentru securitatea Uniunii Europene.
În ciuda sancțiunilor occidentale, Rusia a reușit să-și mențină economia pe linia de plutire reorientându-și fluxurile comerciale către China și India. Pe termen lung însă, această strategie poate vulnerabiliza economia rusă.
Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.
Iluzia suveranității economice a Minskului pare să se erodeze rapid. Deși conectarea la Rusia poate părea benefică pe termen scurt, pe termen lung va frâna creșterea economică a Belarusului.
Industria aviației din Rusia se confruntă cu o criză fără precedent. În urma agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei din 2022, împotriva Rusiei au fost introduse numeroase sancțiuni, cu impact în aproape fiecare sector al economiei. Cu toate acestea, efectele sancțiunilor au fost inegale. În timp ce dezbaterile continuă în rândul economiștilor cu privire la motivul pentru care economia Rusiei continuă să funcționeze și chiar să crească, unele sectoare au fost afectate în mod semnificativ, sancțiunile dovedindu-se eficiente și greu de ocolit. Aviația iese în evidență ca un bun exemplu. De ce au fost atât de eficiente sancțiunile în acest sector? Ce lecții se pot învăța din acest caz atunci când se evaluează impactul general al restricțiilor asupra economiei ruse?
Traiectoria actuală a regimului aflat la conducere în Rusia dezvăluie o evoluție paradoxală. Proclamând o renaștere a grandorii imperiale (un amalgam bizar între Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică), liderii ruși se trezesc prinși în aceleași capcane economice și sociale care au afectat ambele formațiuni istorice. În încercarea de a evita frământările revoluționare în mijlocul tensiunilor sociale tot mai mari acumulate de-a lungul a trei decenii, Kremlinul a optat pentru o strategie de dezvoltare pe care o consideră evoluționistă. Totuși, această evoluție se inspiră nu dintr-o viziune a unui viitor mai bun, ci dintr-un „trecut de aur” mitic.
Volumul mare și ingeniozitatea traficanților ridică semne de întrebare, însă metodele folosite pentru a introduce produsele de contrabandă în Uniunea Europeană (UE) aduc în atenție probleme mai profunde legate de securitatea frontierelor și viitorul stabilității UE.
Decizia de a folosi sancțiunile ca instrument principal de contracarare a Rusiei a avut la bază precedente istorice. Sancțiunile s-au dovedit o măsură eficientă împotriva unor națiuni precum Iran, Irak, Venezuela sau Coreea de Nord.
Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.
Iluzia suveranității economice a Belarusului pare să se erodeze rapid.