Scene haotice au avut loc, marți, în centrul capitalei armene, Erevan, iar poliția a arestat zeci de persoane, în timp ce grupuri de protestatari blocau traficul pe toate străzile importante din oraș. Declanșate duminică, manifestațiile au continuat pentru a treia zi la rând, sporind presiunea asupra premierului Nikol Pașinian, pe care protestatarii îl acuză că vrea să cedeze Azerbaidjanului enclava Nagorno Karabah. Comunitatea internațională, a declarat Pașinian, luna trecută, în Parlament, cere Armeniei să-și reducă pretențiile față de Nagorno Karabah, remarci pe care opoziția le-a denunțat ca relevând intenția de a ceda, în întregime, acest teritoriu Azerbaidjanului. Vicepreședintele Legislativului și unul dintre liderii opoziției, Iskan Sagatelian, susține că Pașinian este un trădător și că demonstrațiile continue de stradă îl vor sili să demisioneze.
Sfârșitul unui mit
Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea montană Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci. Un nou conflict a izbucnit în toamna lui 2020 și s-a soldat cu 6.500 de oameni uciși în șase săptămâni și cu o înfrângere zdrobitoare pentru Armenia, forțată să cedeze Azerbaidjanului trei regiuni din jurul Nagorno-Karabah. Un acord de încetare a focului, mediat de Moscova, e frecvent violat de cele două părți, deși în zonă au fost desfășurate trupe ruse de menținere a păcii.
