România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităţilor ţării în cercetarea genomică şi integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice, informează Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Acces securizat la date genomice din întreaga UE
Potrivit sursei citate, la proiect participă două instituţii din cadrul MCID: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorităţii pentru Digitalizarea României. Proiectul va implementa iniţiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea şi îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Prin acest lucru România va căpăta acces la rezultatele cercetării de vârf şi servicii medicale mai bune.
Integrare cu activitatea UMF „Carol Davila”
Ministerul Cercetării mai precizează că demersul este în sinergie cu iniţiativa naţională coordonată de către Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi membrii Reţelei Naţionale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România. Totodată, MCID spune că extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate şi la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere, căreia i s-au alăturat oficial și organizații similare din Cipru, Ungaria și Malta.
România, implicată deplin în proiect
„În calitate de ţară semnatară a Iniţiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuţiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanţă şi cadrul legal. Pilonul I reuneşte experţii în sustenabilitate şi guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susţinută pe termen lung, se mai spune în comunicat.
Totodată, România va fi implicată şi în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerinţelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naţionale să progreseze prin evaluarea maturităţii în trei faze: integrare, implementare şi operaţiuni.
