Cu schimburi comerciale de circa 6,5 miliarde de dolari pe an, Polonia este, alături de Ungaria și Bulgaria, printre puținele țări membre ale Uniunii Europene care păstrează raporturi cordiale cu Turcia, fiindcă practicile autoritare ale regimului Erdogan au consternat în repetate rânduri Bruxellesul.
Deturnarea unei curse civile de către agenții Minskului, pentru a captura un opozant aflat la bord, a deturnat, remarcă analiștii, și lucrările summitului de la Bruxelles, inițial destinat proiectelor pentru Europa postpandemică și măsurilor de protejare a mediului.
Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării în Grecia.
Media notează că Biden și echipa sa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu Putin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea, la Bruxelles, aliații din NATO.
La sfârşitul lui martie, secretarul american de stat, Antony Blinken, şi-a exprimat convingerea că gazoductul în construcţie e o ideea proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
De trei săptămâni, scriu agenţiile de presă, Turcia trăieşte în ritmul postărilor video de pe YouTube ale lui Sedat Peker, un interlop refugiat în străinătate, care-i acuză de crime şi de corupţie pe membri ai guvernului şi ai partidului islamo-conservator AKP, aflat la putere.
Jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat, e acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă și ar risca pedeapsa capitală.
La jumătatea lui martie, o reuniune similară, organizată la Moscova, a fost, de asemenea, întreruptă de poliție, care a operat circa 200 de arestări.
În această realitate modelată, victima agresiunii este prezentată drept „juntă”, „călău”, „fascist”, scrie Yuri Christensen pe Kasparov.ru
Atingere adusă democrației – a conchis unul dintre politicienii posibil interceptați, Hristo Ivanov, liderul partidului nou creat Bulgaria Democrată, care consideră că autoritățile pot justifica supravegherea unui politician sau doi, dar, când e vorba de câteva zeci, e, deja, un amestec al serviciilor secrete în jocul electoral.
Vitold Așurok, 50 de ani, fusese membru al Frontului Popular Belarus, formațiune care a promovat independența față de Moscova, obținută în 1991, și coordonator al mișcării civice "Pentru Libertate".
Lamentațiile lui sunt unul dintre rarele momente de sinceritate ale politicienilor de top din Rusia, care recunosc cu greu că sunt probleme cu campania de imunizare împotriva noului coronavirus.
Acum o săptămână, un avocat al fostului lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală, fiindcă acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia.
Oficialii de la Kiev spun că Ucraina are nevoie de 21 de miliarde de dolari pentru a reconstrui Donbasul devastat de rebeliunea pro-rusă izbucnită în 2014.
Încrederea în guvernanţi s-a erodat vizibil în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Cipru, Grecia şi Polonia, iar cetăţenii din Franţa, Ungaria, Malta, Portugalia, România şi Spania spun că au încredere mai mare în Uniunea Europeană acum decât la declanşarea pandemiei.
Decizia de a ocupa întreg sudul Ucrainei a fost deja luată, afirmă expertul militar Pavel Felgenhauer într-un interviu acordat Rosbalt.
La o reuniune cu ceea ce, pe plan local, se cheamă organizații patriotice, iar analiștii numesc structuri clientelare pro-regim, Putin s-a lamentat că, deși, odată cu dezintegrarea, acum trei decenii, a Uniunii Sovietice, Rusia și-a pierdut o treime din potențial, dușmanii încă o consideră prea mare.
Analiştii se tem că, nici după alegerile legislative anticipate de pe 11 iulie, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană nu va avea un Executiv capabil să învingă epidemia de COVID-19 şi să relanseze economia.
Opoziţia îl acuză pe Stepanov că a achiziţionat la preţuri umflate vaccinuri anti-COVID din China şi echipamente de protecţie pentru personalul medical.
Autoritățile susţin că Tut.by ar fi vinovat de multiple violări ale legislației privind presa și, mai ales, de publicarea unor informații pe care le-au numit interzise.
Analiștii cred că, după discuțiile dintre ei, revine Casei Albe și Kremlinului să anunțe tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Şi diplomaţii europeni cred că noul Parlament de la Chişinău, care va fi ales pe 11 iulie, are menirea de a susține reformele ce vor asigura indepedența justiției și combaterea corupției mari.
Acestea au purtat, în toamna anului trecut, un scurt război care s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor şi doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor.
Experţii spun că doar campania aeriană, condusă de Statele Unite, prima purtată contra unui stat suveran în jumătate de secol de la fondarea NATO, a putut pune capăt conflictului din Kosovo, ultimul capitol sângeros al dezmembrării fostei Iugoslavii.
Analiştii notează că în Ucraina, cotată drept una dintre cele mai paupere ţări din Europa, mai puţin de un milion de oameni au primit prima doză de vaccin şi nici 30 de mii n-au făcut schema completă de imunizare, la o populaţie de circa 40 de milioane de locuitori.
E pentru a doua oară când nord-macedonenii decid expulzarea unui diplomat rus, după cel trimis acasă în 2018, din rațiuni de securitate internă și în semn de solidaritate cu Marea Britanie, pe al cărei teritoriu agenții spionajului militar moscovit au încercat să-l otrăvească pe fostul lor camarad transfug Serghei Skripal.
Analiștii remarcă o predispoziție, pe care o numesc psihanalizabilă, a regimului Aleksandr Lukașenko pentru reprimarea femeilor care îl contestă.
Traficul de droguri e un flagel în toate țările Balcanilor de Vest, iar luna trecută ministerul de Interne de la Podgorica a anunțat că o bandă de traficanți plănuia asasinarea vicepremierului muntenegrean Dritan Abazovic.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
Președintele Microsoft, Brad Smith, a descris incidentul drept cel mai amplu și sofisticat atac văzut, vreodată, în lume, iar agenția britanică de specialitate, GCHQ, a spus că implicarea hackerilor ruși e foarte probabilă.
În paralel, notează agențiile internaționale, guvernul centrafrican a acordat permise de exploatare minieră unor societăți ruse controlate de oligarhul Evgheni Prigojin, poreclit bucătarul lui Putin.
Declarațiile ministrului de Externe, Serghei Lavrov, survin înaintea reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, care va fi organizată în Islanda și în marja căreia el a convenit să discute cu secretarul american de Stat, Antony Blinken.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
