Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
În teren, luptele continuă, iar Ucraina a revendicat noi victorii asupra trupelor ruse.
Precedată, la sfârșitul lunii trecute, de pseudo-referendumuri organizate în grabă și trecută, formal, prin Parlamentul bicameral rus, anexarea a fost respinsă de majoritatea copleșitoare a statelor lumii, care au promis că nu vor recunoaște niciodată noua așa-zisă graniță dintre Rusia și Ucraina.
Agenția ONU pentru control nuclear încearcă să protejeze centrala de luptele din zonă pentru a împiedica un accident nuclear.
El e arestat din aprilie, după ce a criticat, în repetate rânduri, invadarea Ucrainei.
Mulți din cei care n-au fugit din țară caută sfaturi pentru a evita înrolarea, făcută adesea abuziv.
Presa rusă însăși scria despre el că e „deosebit de crud și deosebit de prost.”
Președintele rus Vladimir „Putin își demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă de natură sovietică” – punctează probabila șefă a viitorului guvern de la Roma.
Ambele părți confirmă că au fost uciși civili.
Documentele de anexare vor fi semnate mâine la Kremlin.
„Dragă Vladimir Vladimirovici (...) vă rog să luați în considerare problema aderării Republicii Populare Lugansk (...) ca subiect al Federației Ruse” - solicită liderul secesionist pro-moscovit din această regiune din estul Ucrainei, Leonid Pasecinik.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Șeful comisiei responsabile cu selectarea lungmetrajelor rusești pentru celebrele premii americane, regizorul Pavel Ciuhrai, a denunțat, marți, o decizie luată „în spatele lui” și și-a anunțat demisia.
Prezența unei importante comunități etnice rusești în nordul Kazahstanului trezește temeri cu privire la ambițiile imperiale ale Moscovei asupra acestor teritorii.
Aşa „s-a născut un grup de patrioți” – susţine oligarhul Evgheni Prigojin.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, vorbește iar despre „abuzurile regimului neo-nazist" de la Kiev.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
Postarea pozelor de către ambasada rusă la Roma e calificată drept perfidă, fiindcă survine înaintea alegerilor parlamentare din Italia, programate duminică.
Sub controlul direct al președintelui Vladimir Putin, autoritățile au „scopul final de a crea o societate monolitică”, în care toți oponenții sunt sortiți să dispară de pe scena publică.
După ce Vladimir Putin a decretat mobilizarea militară parțială, presa guvernamentală rusă a lansat o serie de narațiuni false care justifică această decizie. Mobilizarea parțială este prezentată ca un pas spre dezescaladare, o măsură necesară pentru dialogul diplomatic și prevenirea unui dezastru nuclear sau a unui război pe teritoriul Rusiei.
Sute de persoane, inclusiv jurnaliști au fost reținute de forțele de ordine acuzate de duritate.
Updates: Președintele Vladimir Putin susține că 270.000 de ruși participă voluntar la invazie.
Berlinul va găzdui, pe 25 octombrie, o conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei.
Pesudo-republicile populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR), proclamate de secesioniști în estul Ucrainei, ar putea justifica, astfel, utilizarea de către Rusia a forței militare pentru a le apăra.
El susține că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „dorește să pună capăt acestui război cât mai curând posibil”.
Vedeta s-a arătat revoltată de plasarea de către autoritățile ruse a soțului ei, comediantul Maxim Galkin, pe temuta listă a „agenților străinătății” și a cerut ministerului rus al Justiției să fie ea însăși inclusă acolo.
Liderul de la Kiev acuză Rusia de tortură și crime de război în nord-estul ţării eliberat recent de sub ocupația rusă.
Chiar înainte de declanșarea invaziei, Maduro a afirmat că ţara lui e alături de omologul său, Vladimir Putin, şi alături de Rusia, despre care a spus că au o cauză curajoasă şi dreaptă.
Apropierea Alianței de granițele ruse a fost principalul motiv evocat de Putin pentru declanșarea războiului.