Rusia lui Putin este un conglomerat de reziduuri toxice ale diverselor epoci istorice. Din trecutul imperial, Rusia a păstrat obsesia vocației globale. Din cel sovietic, Putin a căutat să instrumentalizeze vestigiile simbolice ale statutului de superputere și să-i facă pe ruși să creadă că acea perioadă a reprezentat apogeul existenței lor politice. A adăugat acestor reziduuri cinismul și viclenia, specifice lumii interlope, peste care a așezat atent iluzia puterii și a bogăției, în spatele căreia nu este decât ruina și putregaiul corupției generalizate.
Potrivit guvernului de la Moscova, măsura urmărește „să ajute companiile din industria de apărare să răspundă nevoii de specialiști și (le permite) cetățenilor să găsească mai repede de lucru”.
Lideri republicani din Congres critică declarațiile potențialului lor candidat pentru Casa Albă.
Rușii n-au reușit să prevină uciderea unor polițiști armeni în confruntări cu forțele azere.
Președintele rus se plânge că nu este ținut la curent de echipele europene care investighează cazul
Media internaţionale notează că, deşi China încearcă să se impună ca mediator în conflictul din Ucraina, poziția sa de aliat al Rusiei o descalifică în ochii occidentalilor.
O fată de 13 ani a fost dată afară din școală, iar tatăl său a ajuns pe mâna FSB-ului, pentru un desen pro-pace, scrie presa rusă independentă. Din selecția realizată săptămâna aceasta de Veridica aflăm și cum a devenit Patriarhia Moscovei un braț al propagandei Kremlinului dar și cine e e responsabil de război – în primul rând Putin, dar și cei care l-au votat și i-au permis să devină un autocrat, jurnaliștii de propagandă, ofițerii și soldații de pe front.
El a oferit decorații femeilor care s-au remarcat în diverse sfere, inclusiv militară.
În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Președintele rus vrea și întărirea securității în zonele ocupate din Ucraina.
Țările occidentale, a mai afirmat el, au „un singur scop: distrugerea fostei Uniuni Sovietice și a părții sale principale, Federația Rusă”.
Rusia a fost nevoită să lanseze acțiuni militare în Ucraina pentru a se salva de bazele militare NATO și nazismul ucrainean, iar „operațiunea militară specială” este necesară și importantă pentru toți cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite la un an de la invazia la scară largă. În realitate, Rusia a declanșat, fără să fi fost amenințată în vreun fel, un război imperial pentru a aduce Ucraina sub controlul său.
Putin se aștepta ca Ucraina să cedeze rapid, iar Occidentul, speriat de perspectiva unei crize a gazelor, divizat și incapabil să ia decizii ferme, o să reacționeze mai mult retoric, cum s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, în 2008, sau al atacului inițial asupra Ucrainei, în 2014. Ucraina a rezistat, spulberând, totodată, mitul puterii armatei rusești, iar acum nu concepe decât victoria. Ambele tabere par decise să lupte până când își vor atinge obiectivele. Războiul continuă.
Președintele ucrainean spune că nu va face pace cu Putin și nici fără eliberarea teritoriilor ocupate.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
El susține că Rusia se bate pentru teritoriile sale istorice.
Înțelegerea americano-rusă prevede reducerea la jumătate a numărului de lansatoare de rachete nucleare strategice și instituie un nou regim de inspecție și verificare.
El susține că „elitele Occidentului nu-și ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică a Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”.
Ea trebuie să gestioneze prezența în coaliția guvernamentală a doi aliați-problemă, șeful Ligii de extrema dreapta, Matteo Salvini, și liderul Forza Italia, octogenarul Silvio Berlusconi, un prieten personal al președintelui rus, Vladimir Putin.
Joe Biden a rostit un discurs înflăcărat la Varșovia pentru a sublinia determinarea Vestului în apărarea democrației.
Vladimir Putin a anulat un decret care afirma că suveranitatea Moldovei este baza de soluționare a problemei transnistrene.
Sunt așteptate noi planuri de consolidare a flancului estic al NATO.
Liderul de la Kremlin urmează să se adreseze națiunii după aproape un an de invazie în Ucraina.
„Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina" – afirmă fostul campion mondial la șah Garry Kasparov.
Gigantul energetic, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești, a încercat în ultimele luni o schimbare strategică, redirecționând o parte din vânzările sale către Asia.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Un personaj pe vremuri discret, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile pe care i le organiza liderului de la Kremlin, patronul Wagner, Evgheni Prigojin, s-a impus ca un jucător major în conflictul din Ucraina.
Colonelii care au preluat puterea cu forța în 2020 au îngropat alianța militară cu Franța și partenerii săi occidentali și s-au orientat către Rusia.
Nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a urmat acestuia în calitate de reprezentant al Patriarhiei Moscovei la Geneva, afirmă că unchiul său „nu a fost agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.
