Casa Albă acuză Moscova că încearcă să instaleze la Chișinău un guvern pro-rus.
Media internaționale notează că e imposibil să se verifice în mod independent aceste afirmații.
Peste șapte mii au venit doar miercuri.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat ceea ce a numit „tacticile mizerabile” ale invadatorilor.
Ministrul slovac al apărării spune că este timpul să fie luată o decizie.
Analiștii militari chinezi cred că economiile celor două țări nu vor putea susține continuarea luptelor.
El a oferit decorații femeilor care s-au remarcat în diverse sfere, inclusiv militară.
Surse militare au precizat că, „potrivit datelor preliminare, decedatul este militarul brigăzii 30 mecanizate Timofei Mikolaiovici Șadura”, în vârstă de 41 de ani, mobilizat în decembrie, originar din regiunea Jitomir.
În ciuda anchetelor penale din țările limitrofe sabotajului, Germania, Suedia și Danemarca, responsabilitatea atacului subacvatic rămâne în continuare misterioasă.
Responsabilii UE anunță fonduri pentru muniție și programe de instruire pentru mii de soldați ucraineni.
Presa îi numește „Turiștii Partidului (populist pro-rus, n. red.) ȘOR” şi afirmă că numai biletele de avion au costat peste 21 de mii de euro.
Alte sute au murit în război sau sunt dați dispăruți.
Acordul expiră săptămâna viitoare, iar Ucraina l-ar vrea prelungit pentru cel puțin un an.
„Echipa noastră se angajează să respecte principiul toleranței zero față de corupție” – a declarat premierul Denis Șmihal.
Autoritățile nu au raportat nicio victimă sau pierdere materială cauzată de cele două drone care n-au fost doborâte.
Opozanții ruși acuză oficiali din ministerul lui Șoigu de delapidare de fonduri destinate reconstrucției orașului-port de la Marea Azov.
Şefa guvernului a exclus să se alieze cu partidul de extremă dreapta EKRE, care a pledat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev și a cerut să nu mai fie acceptați refugiați ucraineni.
Subiectul a fost amplificat prin speculații și narațiuni false care devin evidente prin simpla consultare a istoricului „problemei Bîstroe” sau dacă sunt întrebați specialiștii, care sunt gata să explice cât de inepte sunt unele din ideile apărute în spațiul public – de exemplu cea cu dispariția Deltei. Nu este însă prima oară, de la începutul războiului din Ucraina, când în România e lansată o campanie menită să pună într-o lumină nefavorabilă țara vecină și să submineze sprijinul pentru aceasta.
---copie-image.webp)
Cele mai noi cazuri sunt fraudele cu datele personale ale militarilor dispăruți și înșelătorii cu acțiuni false de caritate.
Ajutorul militar al Estoniei pentru Ucraina invadată de trupele ruse se ridică în prezent la mai mult de 1% din Prudusul Intern Brut - cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu dimensiunea economiei sale.
„La această etapă, Chișinăul nu se aliniază la zece tipuri de regimuri de sancțiuni. Dar această cifră se va diminua în viitorul apropiat” – a promis ministrul de Externe, Nicu Popescu.
În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Deşi experţii spun că are o valoare strategică îndoielnică, oraşul a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas.
Washingtonul sancționează totodată oficiali ruși implicați în arestarea și anchetarea opozantului Vladimir Kara-Murza.
Potrivit agențiilor de presă ruse, care citează martori și surse din cadrul serviciilor de securitate și de urgență, gruparea ucraineană ar fi luat ostatici.
Acesta expiră pe 18 martie.
Președintele Putin a vorbit despre un act terorism la graniță, dar ucrainenii susțin că partizanii ruși care se opun regimului de la Moscova își fac simțită prezența.
Raiduri similare au vizat portul Sevastopol, în decembrie 2022, o centrală electrică, la începutul lunii octombrie, și sediul flotei de la Marea Neagră, în vară.
Comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 și a ajuns la circa 3,6 miliarde.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.