Războiul a zguduit piețele, a mărit inflația și a agravat o criză alimentară și energetică care amenință să destabilizeze cele mai vulnerabile ţări.
„Eu nu vreau să văd pe pista de concurs ucigaşi” – spune atleta ucraineană Iaroslava Mahucih.
Oamenii care au luptat de partea ucraineană ori au legături cu regimentul Azov, o fostă miliţie naţionalistă, sau cu autoritățile ucrainene „sunt separați de ceilalți și, adesea, pur și simplu dispar”.
Kievul a sistat imediat relaţiile cu regimul comunist de la Phenian, aşa cum procedase, anterior, şi cu dictatura de la Damasc.
Macron laudă forța națiunii ucrainene și dă asigurări că sprijinul francez va continua.
De regulă, notează agenţiile de presă, în Rusia detenția preventivă este prelungită sistematic, până la desfășurarea unui proces.
Majoritatea, în principal femei și copii, speră să se întoarcă acasă în cele din urmă.
Pentru ratificarea acestora, Parlamentul României se va întruni într-o sesiune extraordinară.
Ministrul iranian de externe dă asigurări că țara sa va fi neutră, pentru a încuraja încetarea conflictului.
Rusia insistă să inspecteze toate navele, pe motiv că ar transporta arme.
În urma scandalului de dopaj instituţionalizat din sportul rusesc, din 2014-2015, țara a fost, deja, supendată din marile competiţii olimpice şi mondiale, iar atleţii săi nu pot participa decât sub drapel neutru.
Kievul susţine că 52 de militari ruși au fost uciși și un depozit de muniții a fost distrus.
„Istoria se repetă” – a comentat preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. El mai susţine că ţara sa se confruntă cu „un război hibrid”.
Turcia anunță o întâlnire în patru la Istanbul cu privire la crearea „coridoarelor pentru cereale”.
Luna trecută, Rusia amenința că va adopta măsuri, pe care le-a numit „serioase”, împotriva Vilniusului.
Un traseu prin Delta Dunării este utilizabil după eliberarea Insulei Șerpilor
Kievul spune că armele occidentale încep să schimbe cursul războiului
Americanii au acuzat regimul comunist de la Beijing că protejează Rusia în organizațiile internaționale, sustrăgându-se de la responsabilitățile care-i revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, afirmă că Moscova, când vede că poate acţiona nepedepsită, continuă să facă lucrurile pe care le-a făcut până atunci.
Colegi ruși, Ucraina nu este țara voastră. Grâul ei nu este al vostru. De ce blocați porturile? Ar trebui să dați drumul cerealelor – i-ar fi spus, în plen, Antony Blinken lui Serghei Lavrov, pe care a refuzat să-l întâlnească separat.
Fără recunoaștere internațională, Republica Donețk mai face un pas pentru executarea a doi cetățeni britanici și unul marocan, condamnați la moarte pentru că au luptat ca mercenari de partea Ucrainei
Președintele Ucrainei a criticat din nou ezitările NATO de a permite intrarea țării sale în Alianță
În 1997, la summitul NATO de la Madrid, începea procesul de extindere al Alianței spre est, prin integrarea statelor ex-comuniste care doreau ca, în acest fel, să se asigure că nu vor mai ajunge vreodată sub controlul Rusiei. Un sfert de secol mai târziu, tot la Madrid, Alianța Nord-Atlantică a lansat un nou concept strategic care notează agresivitatea Moscovei și amenințările care vin dinspre aceasta.
Foarte mulți observatori estimează că timpul joacă în favoarea rușilor, printre altele pentru că va eroda sprijinul apusean pentru Ucraina.
O declarație comună a G20 cu privire la Ucraina nu ar fi posibilă, din cauza participării Rusiei la reuniune.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spune că NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic.
Ea acuză Rusia că și-a folosit locul din Consiliul de Securitate pentru a impune „o poziție imorală în urma unui război imoral și ilegal”.
Boris Johnson a fost un susținător consecvent al Ucrainei și un critic acid al Rusiei invadatoare.
Ministerul rus al Apărării spune că militarii își vor reface, astfel, capacitatea de luptă.
Militarii ucraineni vor primi, totodată, arme și echipament.
Premierul nipon, Fumio Kishida, a afirmat că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”.