Rusia își făcuse planuri pentru influențarea politicilor și societății fiecărei țări baltice. Războiul din Ucraina pare să fi dat peste cap aceste planuri, ceea ce nu înseamnă însă că, pe termen lung, obiectivele Rusiei s-au schimbat.
În martie, în Estonia a izbucnit un scandal legat de deturnarea unor bani strânși pentru Ucraina de cea mai faimoasă organizație caritabilă din Estonia, Slava Ukraini. Acest lucru a condus la o scădere drastică a donațiilor pentru Ucraina și a adus în lumina reflectoarelor corupția din această țară.
Activiştii umanitari spun că legea permite abuzurile extremei drepte împotriva migranţilor.
Estonia îi trimite Ucrainei arme vechi, decontate cu bani europeni la contravaloarea unor arme noi, susțin surse europene citate de Politico. Reprezentanți ai clasei politice estoniene au respins categoric aceste acuzații, dar au existat și unele voci care au spus că sunt parțial adevărate. Acestea au explicat că scandalul are de-a face cu tonul didactic al Tallinnului vizavi de partenerii săi când vine vorba de asistența oferită Ucrainei și cu dorința de a-și înzestra propriile forțe armate.
Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.
Alegerile parlamentare din Estonia au arătat că, în contextul geopolitic extrem de volatil din Europa, unde războiul durează mai bine de un an, populația cunoaște riscurile și este pregătită să se mobilizeze în jurul forțelor politice care se bazează pe Uniunea Europeană și NATO. În același timp, societatea estonă a fost forțată să se confrunte cu unele realități mai puțin plăcute.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Secretarul american al Apărării spune că Washingtonul își păstrează prezența militară în regiune.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.
România și două țări baltice vor primi trupe franceze și echipamente militare suplimentare.
În ciuda criticilor acerbe și a nemulțumirii provocate prin modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, impozitele și alte chestiuni, premierul leton Krišjānis Kariņš și partidul său, „Noua Unitate”, vor forma cel mai probabil noul guvern în urma alegerilor legislative din 1 octombrie. Cu toate acestea, alegerile au modificat simțitor scena politică din Letonia.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Premierul polonez a mers la Kiev împreună cu președintele leton.
Măsura a fost luată din rațiuni morale, politice, dar și de securitate.
Miniştrii europeni de Externe vor analiza luni o propunere de interdicţie la nivelul Uniunii contra turiştilor ruşi. Deocamdată, Berlinul se opune şi se presupune că Budapesta ar putea face la fel.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar face din Alianță principala putere la Marea Baltică. Împreună, cele două țări dețin forțe aeriene, maritime și terestre bine pregătite și eficiente, o industrie a apărării performantă și o capacitate de răspuns ridicată. Au o poziție strategică și ar spori semnificativ securitatea celor mai vulnerabile țări membre NATO – Statele Baltice.
Relațiile NATO-Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, în urma invaziei Ucrainei de către aceasta din urmă, iar în acest context, teritoriul care leagă Polonia de Lituania a ajuns în centrul atenției. Coridorul Suwałki se învecinează cu enclava Kaliningrad din Rusia. Ar putea fi o țintă ten-tantă, deoarece controlul asupra acestuia ar ajuta Rusia să taie legătura terestră dintre NATO și membrii săi baltici. De asemenea, ar putea fi folosit, de data aceasta de către Alianță, pentru a izola și mai mult Kaliningradul. Este Coridorul Suwałki butoiul de pulbere dintre NATO și Rusia?
Într-o scrisoare comună, Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, solicită instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor.
Berlinul va avea o prezență militară întărită la Marea Baltică și va începe rapid procesul de ratificare a aderării Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.
Respectat și urât; acoperit de flori, dar și înjurat și chiar aruncat în aer. Așa a fost existența Monumentului Victoriei din Riga, care urmează, probabil, să fie demolat, ca o consecință a invaziei rusești din Ucraina. Alte sute de monumente sovietice vor avea probabil același destin.
Iar liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea „un impact negativ pe termen lung” asupra securităţii regionale.
Comisia Europeană a afirma recent că poate verifica dacă legislaţiile naţionale şi ale UE permit să se confişte active ruseşti blocate, pentru a finanţa Ucraina. Diverşi oficiali de la Bruxelles au atras atenţia că decizia de a confisca active este riscantă legal, pentru că nu este reglementată corespunzător în UE.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
Peste 200 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi la începutul lunii aprilie de ţări din Uniunea Europeană și, de atunci, Moscova ripostează prin măsuri similare.
În ciuda faptului că în ultimii opt ani propaganda rusă a țintit în special Ucraina, Kremlinul nu a uitat de Statele Baltice și Letonia. Pe de-o parte narațiunile au vizat chiar Letonia, pe de altă parte au fost promovate și dezinformările cu privire la Ucraina sau NATO.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
