O instanță din Istanbul ar putea pune capăt unei saga judiciare ce a divizat suplimentar societatea turcă și a deteriorat grav relațiile Ankarei cu partenerii săi occidentali.
Acesta e unul dintre proiectele gigantice ale președintelui islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan.
Procurorii ceruseră 11 de detenție, fiindcă femeia ar fi jignit și doi miniștri.
Raporturile bilaterale s-au deteriorat grav în 2010, când trupele israeliene au produs victime printre membrii echipajului de pe nava turcească Mavi Marmara, ce transporta ajutoare către Fâșia Gaza, enclavă palestiniană supusă unei blocade.
Cu mai puțin de un an și jumătate înaintea alegerilor prezidențiale, șeful autoritar al statului, islamo-conservatorul Recep Tayyip Erdogan, continuă să-și apere politicile economice, despre care experții spun că sunt mai curând haotice.
Interlopul Sedat Peker acuză vârfuri ale regimului islamo-conservator de la Ankară că ordonă asasinarea unor jurnaliști sau girează traficul de droguri între Venezuela şi Turcia.
Procesul care i-a fost intentat a provocat o gravă criză diplomatică şi turbulenţe pe piaţa valutară.
În ultimele două articole pe care a apucat să le publice, el l-a acuzat pe primarul din Kocaeli, care face parte din partidul islamo-conservator la putere, AKP (Justiție și Dezvoltare), că a oferit contracte publice unor firme de casă.
Refrenul, care susține că totul are un sfârşit şi că toată această suferinţă va trece, a fost excelent prizat de public, pe fondul frustrărilor provocate de epidemia de COVID-19 și de criza economică acută în care a plonjat Turcia.
Turcia figurează pe locul 153 în lume, din 180 de state, în clasamentul privind libertatea presei, întocmit de celebra organizație Reporteri fără frontiere.
Comentatorii notează că tabloul idilic zugrăvit de Nebati e contrazis de devalorizarea, anul trecut, cu 44% a monedei naționale.
Președintele Recep Tayyip Erdogan își apără vehement politicile economice, despre care experții spun că sunt mai curând haotice.
Turcia figurează pe locul 153 în lume, din 180 de state, în clasamentul privind libertatea presei întocmit de Reporteri fără frontiere.
Legată ombilical de Turcia, partea de nord a insulei a fost foarte afectată de devalorizarea lirei, care, anul trecut, a pierdut 44 de procente în raport cu dolarul american, precum și de inflația record, de 46%.
E un nivel nemaiatins din 2002, de şapte ori mai mare decât ţinta pe care şi-o propusese guvernul.
Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.
În octombrie, moneda națională turcească, lira, a atins un minim istoric în raport cu dolarul american, pe fondul înrăutățirii suplimentare a relațiilor cu Occidentul, din cauza dosarului Kavala.
Acesta este, spun experții economici, efectul temerilor că zece state occidentale ar putea să-și micșoreze schimburile comerciale și investițiile în Turcia, după ce președintele autoritar islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan a amenințat că le va expulza ambasadorii.
În ultimii cinci ani, peste 300 de mii de turci au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață, pentru pretinse culpe politice.
Acum două săptămâni, Putin a anunțat că a intrat în contact cu persoane infectate cu COVID-19 și că e nevoit să stea în izolare și să-și anuleze agenda pentru următorul interval.
Omul, în vârstă de 36 de ani, e în prezent întemnițat în Turcia, după ce a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare, pentru așa-zisa apartenență la o organizație teroristă.
În aprilie, liderul ciprioţilor turci, Ersin Tatar, a afirmat că negocierile cu administraţia cipriotă greacă sunt inutile câtă vreme părţilor nu li se recunoaşte un statut egal.
Cifrele, spun analiștii, sunt înspăimântătoare: în ultimii cinci ani, peste 300 de mii de oameni au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață, iar peste o sută de mii de persoane au fost concediate, aproape un sfert dintre acestea fiind militari și circa patru mii magistrați.
Jeff Flake nu va avea un mandat simplu, notează analiștii, fiindcă relațiile dintre Statele Unite și Turcia, membri esențiali ai NATO, nu trec prin cea mai bună perioadă.
Semnată, în 2011, de 34 de ţări, acesta obligă guvernele să adopte o legislaţie ce reprimă violenţa domestică şi abuzurile similare, inclusiv violul conjugal şi mutilarea genitală.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a deschis, săptămâna trecută, șantierul primului pod peste viitorul canal, un proiect faraonic menit să dubleze strâmtoarea Bosfor și pe care adversarii regimului îl consideră inutil, foarte costisitor și cu efecte devastatoare asupra mediului.
Luna trecută, organizaţii civice pentru apărarea presei au cerut autorităţilor să cerceteze afirmaţiile explozive ale unui naş mafiot privind asasinarea la comandă a unor jurnalişti în anii 1990.
Atât opozanți interni, cât și experți străini au avertizat că proiectele faraonice de infrastructură promovate de Erdogan fac mai degrabă rău economiei turcești.
Formal aliate în NATO, dar inamici seculari, Turcia și Grecia sunt despărțite de un lung șir de divergențe.
În 2018, răpirea în Kosovo de către agenţi MIT a şase turci acuzaţi de legături cu Gülen a provocat o criză politică şi a condus la demiterea ministrului de Interne şi a şefului serviciului de informaţii din fosta provincie sârbă, cu populaţie majoritar albaneză, de confesiune musulmană.
De trei săptămâni, scriu agenţiile de presă, Turcia trăieşte în ritmul postărilor video de pe YouTube ale lui Sedat Peker, un interlop refugiat în străinătate, care-i acuză de crime şi de corupţie pe membri ai guvernului şi ai partidului islamo-conservator AKP, aflat la putere.
Între Bruxelles și Ankara persistă neînțelegeri grave privind un întreg pachet de dosare, de la încălcarea drepturilor omului în Turcia la politica externă adesea agresivă a regimului islamo-conservator.