Comisia Europeană a afirma recent că poate verifica dacă legislaţiile naţionale şi ale UE permit să se confişte active ruseşti blocate, pentru a finanţa Ucraina. Diverşi oficiali de la Bruxelles au atras atenţia că decizia de a confisca active este riscantă legal, pentru că nu este reglementată corespunzător în UE.
„Pe parcursul celor 20 de ani ai carierei mele diplomatice am fost martor la diferite viraje în politica noastră externă, dar niciodată nu mi-a fost atât de ruşine de ţara mea ca pe 24 februarie”, când Rusia a invadat Ucraina – a scris Boris Bondarev, consilier pe lângă Reprezentanţa permanentă rusă.
Fluxul de refugiați crește iarăși.
În martie, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, unde Artem Dzyuba are rude, el a boicotat un cantonament al echipei naționale, invocând motive familiale.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a devenit astfel primul lider străin care susţine un discurs în persoană în Legislativul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
„În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra” – a mai spus Clement Beaune, referindu-se la iniţiativa lansată e preşedintele Franţei, aşa-numita „comunitate politică europeană”.
Responsabilii de la Helsinki au precizat că necesarul de gaze e asigurat din alte surse, prin conducta Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, el a devenit una dintre figurile emblematice ale administrației Biden.
Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru impasul negocierilor.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
Numai joi, au venit aproape nouă mii.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
Parlamentul European ceruse joi includerea lui Schroeder pe lista neagră, dacă acesta nu demisionează de la Rosneft. Şi tot joi, grupurile parlamentare membre ale coaliţiei guvernamentale din Germania i-au retras o parte din privilegiile de fost cancelar.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Finlanda importă din Rusia cea mai mare parte din gaze, însă acestea au o pondere de doar aproximativ 5% în consumul de energie.
La Torino, miniştrii de Externe participanţi au promis „mobilizarea tuturor capacităţilor Consiliului Europei pentru a garanta că Rusia va fi trasă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Miercuri au venit aproape nouă mii.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
"Dar de ce ai venit aici? Ca să ne eliberezi de ce? Ce ți-a făcut soțul meu?" - l-a întrebat văduva civilului ucis.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
Luni, membrii ruşi ai CIO au primit permisiunea de a participa la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic din această săptămână, forul olimpic spunând că aceştia nu sunt reprezentativi pentru ţara lor.
Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.
„Obiectivul strategic al rușilor este totul sau nimic” – ripostează ucrainenii.
Crește fluxul dinspre Republica Moldova.