Procurorul general Merrick Garland acuză „două conspirații internaționale separate, menite să încalce legile și sancțiunile comerciale” decise de Washington contra Moscovei, după ce, pe 24 februarie, trupele acesteia au invadat Ucraina.
Anul trecut, acesta i-a revenit opozantului încarcerat rus Aleksei Navalnîi.
Legislația rusă prevede, în astfel de cazuri, întărirea măsurilor de securitate, interzicerea adunărilor publice, evacuarea companiilor strategice, interdicția de părăsi teritoriile în cauză, internarea populației, cenzura in telecomunicații etc.
Fostul președinte al Rusiei Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate, le ceruse isralienilor să nu le trimită arme ucrainenilor.
Refuzul autorităţilor kazahe de a-l expulza, aşa cum solicitase Moscova, a pus, din nou, la încercare trăinicia relațiilor dintre Rusia și Kazahstan.
După ce a încercat în două rânduri să devină independentă față de Rusia post-comunistă și a luptat contra trupelor Moscovei, Cecenia, cu populație majoritar musulmană, este acum condusă de Ramzan Kadîrov, care se descrie drept un soldat al președintelui rus, Vladimir Putin.
Ocupată de sovietici mai bine de jumătate de secol, Estonia este, azi, membră a Uniunii Europene și a NATO.
Moscova a fost acuzată în mod repetat de spionaj cibernetic împotriva Berlinului, încă dinainte de declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie.
Peste 7.500 au venit doar luni.
Ea fusese acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Exerciţiul dintr-o zonă aeriană vastă, deasupra Belgiei, Regatului Unit și Mării Nordului, e „o activitate de antrenament regulată și recurentă și nu are legătură cu evenimentele mondiale actuale”.
O purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că acesta nu comentează.
„G20 este prea important pentru țările în curs de dezvoltare, pentru țările emergente, pentru ca noi să-l lăsăm pe Putin să-l distrugă” – afirma, în vară, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Apelul survine la câteva ore după ce valuri succesive de aşa-numite drone kamikaze, lansate de ruşi, au lovit, din nou, capitala ucraineană, Kiev.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Vârsta victimelor variază între 4 și 82 de ani.
Aceasta era furnizată anterior de Ucraina invadată de trupele rusești, ce a fost obligată să sisteze exporturile de electricitate, din cauza bombadamentelor inamice, care i-au avariat infrastructura energetică.
Termenul de încheiere a lucrărilor e 1 iulie 2023, potrivit unui ordin semnat, vineri, de premierul rus, Mihail Mișustin.
Kremlinul spune că aşteaptă de la liderul turc o ofertă concretă privind medierea în conflictul din Ucraina.
Autorităţile promit familiilor echivalentul a circa 16.000 de euro pentru fiecare decedat.
Cauza incidentului nu este cunoscută încă, dar, remarcă media internaţionale, acesta survine la scurt timp după scurgeri de pe gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică, considerate sabotaj atât de europeni, cât și de ruși.
Forțele ucrainene poartă de săptămâni în şir o contraofensivă în zona controlată de forțele moscovite încă de la începutul invaziei declanşate pe 24 februarie.
Explozibilii care au deteriorat podul ar fi fost plimbaţi din portul ucrainean Odessa, la Marea Neagră, prin Bulgaria, Georgia şi Armenia, înainte de a ajunge în Rusia.
„Ne reafirmăm angajamentul de a ne apăra țările și aliații" – afirmă 11 șefi de stat din centrul și estul Europei.
„Eu și familia mea am plecat definitiv” - a scris el pe Twitter.
Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse pentru invazia din Ucraina, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la lupte.
Președinta Maia Sandu a condamnat vehement ceea ce a numit atacurile criminale ale Rusiei asupra mai multor regiuni din Ucraina, lansate luni dimineață.
Șeful acesteia, Arne Schönbohm, ar avea conexiuni cu o asociație apropiată serviciilor secrete ruse.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Personalul ambasadei României de la Kiev este în siguranţă.
Podul, inaugurat în 2018, trece peste strâmtoarea Kerci și era utilizat de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele de invazie din sudul Ucrainei.
Experții Fondului cred că Produsul Intern Brut al acestei țări va scădea cu 35% în 2022 comparativ cu 2021.