Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
„Evanghelia”- inteligenţa artificială ucigătoare în Gaza
cnn.com / 6 dec. 2023; aoav.org.uk / 12 dec. 2023; apnews.com / 13 dec. 2023; 972mag.com /30 nov. 2023; theguardian.com / 2 dec. 2023.
De peste două luni, de la debutul ripostei devastatoare a Israelului la atrocităţile comise de Hamas în 7 octombrie, aproape că nu există conferinţe de presă, interviuri sau dezbateri televizate în care oficialii israelieni să nu fie întrebaţi despre uciderea a mii de femei şi copii în Gaza. Răspunsurile standard sunt că, în efortul de a distruge organizaţia Hamas, armata israeliană are în permanenţă grijă să limiteze numărul victimelor colaterale. Tot mai des este invocată comparaţia - aparent favorabilă - între statisticile din Gaza şi numărul civililor ucişi de bombardamentele occidentale în conflictele din Orient. Un purtător de cuvânt al Tsahal a calificat chiar ca „excepţional” raportul de doi civili ucişi la un terorist Hamas lichidat – raport citat într-o ştire AFP, dar imposibil de verificat independent.
Jurnalist CNN:
„Aşadar, (în ştirea AFP) este vorba „de doi civili ucişi pentru un terorist”. Ne puteţi confirma?”
Lt.col. Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al Armatei israeliene:
„Da, pot confirma informaţia şi pot să spun că, în condiţiile în care datele noastre vor fi coroborate, dacă vom compara acest raport cu date similare din orice alt conflict desfăşurat în zone urbane între o armată şi o organizaţie teroristă care foloseşte civilii ca scuturi umane şi se ascunde în mijlocul populaţiei civile, vom constata că acest raport este extraordinar de pozitiv şi, probabil, unic în lume.”
Eylon Levy, purtător de cuvânt al guvernului israelian, a postat recent pe contul său de pe platforma X un grafic comparativ care indică o rată de 0,8 civili palestinieni ucişi pentru fiecare lovitură aeriană a Israelului, pretinzând că este net inferioară celor înregistrate în urma loviturilor aeriene occidentale din Irak şi Siria. Postarea, bazată pe interpretarea eronată dată de analistul politic israelian Eli Kowaz datelor organizaţiei umanitare britanice Acţiunea Împotriva Violenţei Armate (AOAV), nu a fost ştearsă nici după ce organizaţia citată a protestat împotriva mistificării grosolane şi a arătat că rata reală a victimelor bombelor israeliene în conflictul în curs în Gaza este de 10,1 - adică de peste patru ori mai mare decât în oricare din acţiunile similare precedente ale Israelului. Amploarea dezastrului umanitar a fost recunoscută şi de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care în 12 deceembrie s-a pronunţat într-o proporţie covârşitoare pentru încetarea umanitară a focului. Statele Unite au votat împotrivă, dar preşedintele Joe Biden nu a părut convins de sinceritatea declaraţiilor Israelului în ceea ce priveşte precizia loviturilor aeriene şi protecţia vieţii civililor din Gaza. Biden l-a avertizat pe premierul Netanyahu că riscă să-şi izoleze ţara pe plan internaţional din cauza aceea ce a numit „bombardamentele nediscriminatorii” ale Israelului. Cu câteva zile înainte, o investigaţie întreprinsă de jurnaliştii publicaţiei israelo-palestiniene +972 Magazine şi ai site-ului de limbă ebraică Local call identifica o legătură între războiul din Gaza, descris drept “cea mai ucigătoare campanie anti-palestiniană din 1948 încoace”, şi trecerea de către armata israeliană la selectarea pe scară largă a ţintelor cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Constatarea se bazează pe intervievarea unor foşti şi actuali membri ai comunităţii de informaţii israeliene – inclusiv ai serviciilor militare şi forţelor eriene angajate în asediul Fâşiei Gaza -, pe mărturiile unor palestinieni şi pe declaraţiile publice mai puţin mediatizate ale comunicatorilor armatei şi ai altor instituţii din Israel. Spre deosebire de ofensivele israeliene anterioare, razboiul actual – purtând numele de cod „Operaţiunea Săbiile de Fier” – arată o extindere semnificativă a tirurilor asupra altor obiective decât cele de natură militară. Sursele investigaţiei au confirmat că armata israeliană deţine dosare cu marea majoritate a potenţialelor ţinte din Gaza, inclusiv locuinţe, care conţin şi numărul de civili posibil a fi ucişi în cazul atacării respectivelor ţinte. Noutatea este – spun sursele - că în prezentul conflict comandanţii militari aprobă în cunoştinţă de cauză pierderea a sute de vieţi pentru a elimina un singur lider al Hamas, deşi în protocoalele de până acum nivelul acceptat era de câteva zeci de victime colaterale. O a doua explicaţie a numărului imens de victime civile este dată de folosirea sistemului botezat Habsora – Evanghelia, care – cu ajutorul Inteligenţei Artificiale - poate genera aproape automat un număr infinit mai mare de ţinte decât cel posibil cu tehnologia anterioară. Eficienţa impresionantă a sistemului l-a determinat pe unul dintre foştii ofiţeri de informaţii israelieni intervievaţi să spună că, în esenţă, Inteligenţa Artificială a transformat bombardamentele într-o veritabilă “fabrică de asasinate în masă”, care pune “cantitatea mai presus de calitate”. De altfel, „distrugerea” a fost un imperativ major enunţat de oficialii israelieni imediat după 7 octombrie. În 9 octombrie, Daniel Hagari, şeful purtătorilor de cuvânt ai armatei israeliene, spunea că, pentru eradicarea Hamas, armata „va pune accentul pe distrugere, nu pe acurateţe”. Intenţia enunţată a fost pusă în practică şi prin distrugerea masivă a structurilor care, fără să aibă o legătură directă cu Hamas, sunt definite de militarii israelieni drept „matarot otzem”, adică „obiective de putere”. Este vorba de construcţii eminamente civile, blocuri de locuinţe înalte sau clădiri impozante care adăpostesc instituţii publice precum universităţi, şcoli, spitale sau biblioteci. Bombardarea acestora urmăreşte crearea în rândul civililor palestinieni a unei puternice unde de şoc emoţionale care să-i oblige la o formă de presiune internă asupra militanţilor Hamas.
Amiral în retragere Daniel Hagari, purtător de cuvânt al armatei israeliene:
„ Le-am transmis instrucţiuni precise rezidenţilor din Gaza aflaţi în apropierea centrelor de gravitaţie ale Hamas, îndemnându-i să stea departe de pericolul la care îi expune Hamas. Am lansat fluturaşi cu coduri QR prin care civilii pot accesa o hartă care să-i îndrume spre zone mai sigure. Harta este împărţită în „numere de vecinătate” care le indică civililor încotro să meargă pentru a evita bombardamentele.”
Bunele intenţii declarate de armata israeliană la introducerea instrucţiunilor cu coduri QR destinate civililor s-au transformat pentru aceştia într-un nou coşmar marcat de confuzie şi neputinţă. Confuzie pentru că traseele de evacuare desenate sunt mult prea complicate pentru a fi urmate de un om cu pregătire medie şi în vreme de pace, darămite sub ameninţarea bombelor. Neputinţă deoarece oprirea curentului electric şi sistarea internetului de către israelieni fac ca în Gaza folosirea telefoanelor mobile şi, în consecinţă, citirea codurilor QR salvatoare să fie practic imposibilă.
Ciudăţeniile din filmul serial „predarea teroriştilor Hamas”
bbc.com / 11 dec. 2023
Imaginile cu sute de bărbaţi palestinieni dezbrăcaţi, larg distribuite pe conturile pro-israeliene ca reprezentând terorişti Hamas care se predau, au stârnit – pe lângă indignarea privind presupusa încălcare a normelor internaţionale privind demnitatea şi tratamentele aplicate prizonierilor de război – şi multe speculaţii legate de circumstanţele în care au fost realizate filmările. Două videoclipuri distincte arată, aparent, aceeaşi scenă, dar cu diferenţe notabile: un bărbat în vârstă, îmbrăcat doar în lenjerie şi cu mâinile ridicate, depune o armă automată la indicaţiile unor militari israelieni. Fundalul este ocupat de câteva zeci de bărbaţi de asemenea dezbrăcaţi şi cu braţele în aer, unii ţinând la vedere ceea ce par a fi acte de identitate. Mai mulţi observatori au fost de părere că clipurile reprezintă aceeaşi scenă reluată şi filmată de două ori, bărbatul ţinând de fiecare dată arma în altă mână. Analiştii de la BBC au ajuns însă la concluzia că videoclipurile sunt secţiuni dintr-o secvenţă continuă în care acelaşi personaj repetă acelaşi traseu şi depune pe jos arme diferite cu încărcătoarele aferente. În primul clip, identificat ca atare după poziţia soarelui, bărbatul aşează cu dreapta o armă deasupra alteia aflată deja pe trotuar. În următorul, când soarele a mai coborât, o altă armă este depusă cu mâna stângă, completând grămada de trei. În tot acest timp bărbatul se află sub ameninţarea armelor soldaţilor israelieni, aşa că este neclar dacă e vorba de predarea autentică a unui terorist sau doar de un palestinian care execută instrucţiunile primite în cadrul unei filmări regizate. Armata israeliană nu a răspuns la întrebările BBC, precizând doar că tratează deţinuţii în acord cu legile internaţionale.
Zaharova ironizează interesul occidental pentru alegerile din Rusia
youtube.com/@russianmediamonitor / 9 dec. 2023
Consemnarea seacă în presa internaţională a anunţului candidaturii lui Vladimir Putin pentru un nou mandat de preşedinte al Federaţiei Ruse a fost prezentată la televiziunea de stat Rossya 1 ca un eveniment major în ochii occidentalilor. Pentru a exagera importanţa acordată de aceştia subiectului, crainicii ruşi au citit pe un ton bombastic o selecţie de titluri din publicaţii prestigioase. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, consideră că interesul jurnaliştilor străini pentru candidatura lui Putin ar fi o dovadă a slăbiciunii Occidentului în faţa Rusiei.
Evgheni Popov, moderator:
„În mod evident, în următoarele trei luni va trebui să facem faţă unei presiuni internaţionale colosale!”
Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse:
„Poate că ar trebui să privim lucrurile altfel. Poate ar trebui să înţelegem că ei deja simt că [Putin] e şi liderul lor. [Occidentalii] nu acordă la fel de multă atenţie propriilor lor alegeri. Ei îşi recunosc astfel dependenţa de Rusia, deşi indirect. Noi nu punem presiune pe ei, nu încercăm să-i influenţăm, dar se vede că vieţile lor depind de ceea se întâmplă la no în ţară. (…) E ca şi cum s-ar băga în seamă într-un context global. Nici nu-şi dau seama cât de jalnici sunt când discută în maniera asta agenda noastră internă. E de-a dreptul penibil ! Nu poţi să simţi decât milă şi compasiune pentru ei ! Şi dispreţ, câteodată!”
