Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
---copie-image.webp)
Învins într-o bătălie, dar nu în război, și șifonat puțin de răutatea lumii, care nu-i înțelege zbuciumul sufletesc și dragostea de glia strămoșească, Călin Georgescu s-a apucat de semnalat și demontat știri false. Ale altora!
Numele său s-a aflat pe lista potențialilor premieri în anii 2011 și 2012, ca soluție de înlocuire a lui Emil Boc, a cărui popularitate era în scădere după măsurile luate în timpul crizei economice din 2009-2010. La acea vreme, Georgescu a spus că nu este interesat de șefia Guvernului. În 2016, Călin Georgescu era propus pentru poziţia de premier al României de Federaţia “Societatea Civilă Românească”, una din organizaţiile care au felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei, considerată o „întoarcere la patria-mamă”.
De-a lungul anilor, mișcarea neonazistă din Rusia a fost folosită de regimul putinist pentru a intimida, tortura și ucide o serie de critici ai puterii de la Kremlin, dar neonaziștii ruși au jucat un rol extrem de important și în prima fază a războiului împotriva Ucrainei, începută în 2014, odată cu anexarea Crimeei și invadarea Donbasului. Ca și în cazul grupărilor de criminalitate cibernetică, grupările neonaziste sunt tolerate în continuare de Rusia, unele sunt chiar finanțate, încurajate și împinse către acțiuni radicale de natură extremistă.
Realitatea TV, RTV și jurnaliști care au răspândit în trecut narațiuni false au prezentat drept anchetă de presă o poveste inventată de IT-iști în care Ucraina e finanțată din vânzarea de ursuleți Putin.
Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor...
Hackerii au furat date de la Parlamentul României, cerând bani pentru răscumpărare. Astfel de atacuri de tip ransomware sunt lansate atât de infractori, cât și de actori statali.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
